Prezentarea comunei Nucsoara

Fiecare localitate mica sau mare, este individualizata prin: asezarea geografica, specificul economic si traditii culturale. Nucsoara exceleaza prin frumusetiile sale naturale de exceptie, cat si prin trecutul sau istoric. Istoria acestui tinut de legenda de la poalele muntilor Fagaras este fascinanta, tulburatoare, avand in vedere rezistenta la agresiunile dictaturii, dar si acuratetea sufleteasca, priceperea si harnicia locuitorilor sai. Nimic nu a alterat demnitatea, iubirea de pamantul natal si de obiceiurile strabune, ale acestor locuitori ai Nucsoarei. Aici se identifica trecutul si prezentul: nucsorenii de astazi sunt aceiasi cu strabunii lor.

Pe valea Raului Doamnei in sus, spre nord, unde domina culmea "Varfului Strungii", la poalele muntilor Fagaras, intr-o ultima constelatie de asezari rurale, se afla comuna Nucsoara. Ea se compune din satele Nucsoara, Gruiu, Sboghitesti si Slatina. Sunt sate nu prea mari si distantate intre ele, cum sunt de regula localitatiie din zonele de trecere deal-munte ale tarii noastre, aceste vetre de civilizatie sateasca care au rezistat in timp vanturilor si istoriei.

Aceste sate sunt situate intr-o zona de trecere, de legatura, nu numai dintre deal-munte, munte-deal, dar - social-istoric vorbind - si intre Ardeal si Muntenia, Muntenia si Ardeal. Oamenii acestor locuri au fost dintotdeauna o dovada vie a unui adevar fundamental: acela ca nimic nu-i deosebeste ca spirit si limba, ca viata, obiceiuri si port, pe fratii din Transilvania de cei din Tara Romaneasca si Moldova, din Dobrogea si Banat.

Descrierea stemei

Stema comunei Nucşoara se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
În partea superioară, în dreapta, în câmp verde, se află o floare de colţ de aur cu stamine verzi.
În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află o capră neagră în salt.
În partea inferioară, în dreapta, în câmp roşu, se află un brâu undat de argint.
În partea inferioară, în stânga, în câmp verde, se află un măr cu două frunze, orientate în sus şi poziţionate în bară, totul de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate:
- Floarea de colţ şi capra neagră, declarate monument al naturii, fac parte din flora, respectiv fauna localităţii.
- Brâul undat simbolizează râul Doamnei care străbate localitatea.
- Mărul reprezintă principala ocupaţie a locuitorilor, pomicultura.
- Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
DATE GEOGRAFICE
Urcand din Sboghitesti, localitate componenta a comunei Nucsoara, avand in dreapta ei Nucsoara - spre apus ajungi trecand pe celalalt versant al dealului Gruiului, in creasta numita din vechime «Plaiul Oii» - ai, in fata, in orice moment, o vasta deschidere. Din orice loc al satului Slatina, ochiul, imbatat de frumusetea padurilor de fag si brad din jur, tinteste spre culmile sudice ale muntilor Fagaras.

Comuna Nucsoara este asezata in depresiunea numita - Depresiunea Nucsoarei - fiind cea mai nordica si ultima comuna de pe valea Raului Doamnei, din judetul Arges.

Vecinii acesteia sunt:
● la nord - judetul Brasov
● la est - comunele: Rucar, Leresti, Albestii de Muscel, Berevoiesti, Aninoasa
● la sud - comuna Corbi
● la sud-vest - comuna Bradulet
● la vest - comuna Arefu.

Comuna noastra are cea mai mare suprafata din tara. Se intinde pe 43.709 hectare fara suprafata muntoasa.
DATE ISTORICE

Legendele transmise pe cale orala vorbesc despre primul locuitor, refugiat in vremuri de restriste dinspre sud, asezandu-se in punctul caruia si astazi i se zice "Sub Nuci" sau ,,Sub Naca", de unde si denumirea satului si mai apoi a comunei Nucsoara.

Dar vechimea in timp a asezarilor comunei este cu mult mai mare si mai bogata in evenimente, despre care pomenesc vechi amintiri si documente. In cartea sa «Din batrani», Ion Slavici atesta un trecut de mai bine de 1300 de ani, relatand Intamplari ale localnicilor ,inca de pe vremea popoarelor migratoare, a Gepizilor si Longobarzilor in timpuri vitrege de istorie, cand populatia romaneasca din sud isi afla refugiul si apararea, instinctiv aproape, in padurile dese si masive, spre vaile raurilor, in sus, pe culmile Carpatilor nostri.

Cel mai vechi document in care este pomenit numele satului :

a) Nucsoara este din anul 1547 (7055) iunie 25, Bucuresti.
Document de la Mircea Ciobanul:
«...Din mila lui Dumnezeu, io Mircea voevod si domn a toata Ungro-Vlahiei, fiu al marelui si bunului Radu Voevod. Da domnia mea aceasta porunca a domniei mele sfintei manastiri numita Arges, ca sa-i fie ocina in Nucsoara care se numeste de la vadul Bujoarei pana la ran si pana in vaile lui Manaila...................... 

b) Slatina
Al doilea sat component al comunei Nucsoara, este Slatina, situat in partea nordica a comunei fiind ultima asezare rurala de pe valea Raului Doamnei.

c) Sboghitesti
La trei km sud-est de centru de comunei, se afla satul Sboghitesti, cel care te intampina la iesirea din Corbi, si care te anunta ca deja ai pasit pe teritoriul comunei Nucsoara.

Din vechile documente reiese ca printre primii locuitori ai satului se afla unul pe numele sau «Zbughici» de unde si numele satului Zbughitesti, inscris in actele oficiale de acum ca Sboghitesti.

Asa cum loan Slavici spune ca, acum mai bine de 1300 de ani, pe vremea popoarelor migratoare, primul locuitor din satul Nucsoara s-a asezat in zona numita ,,Sub Naca", asa si locuitorii din satul Sboghitesti, o zbugheau cand navaleau popoarele migratoare, dintr-o parte in alta si numele satului a ramas, de la aceasta miscare, cu numele de Zboghitesti.

d) Gruiu
La 2,5 km vest de centrul de comuna se afla satul Gruiu (Secaturi). Din negura vremurilor satul a aparut initial sub numele de Secaturi. In privinta numelui satului exista doua variante:
* ca pe acest teritoriu exista o padure care a fost taiata, ulterior numindu-se «secatura», de aici si numele de Secaturi;
* a doua varianta zice ca primul locuitor asezat aici, avea o deficienta mintala, s-a asezat intr-o zona izolata si ceilalti locuitori din satele apropiate (Nucsoara, Bradet) ii ziceau «secatura», apoi marindu-se numarul locuitorilor din aceasta zona, satului i s-a zis Secaturi. Dupa 1965 vechea denumire de Secaturi nu a mai placut autoritatilor locale de atunci si satului i s-a dat denumirea de Gruiu dupa numele dealului pe care este asezat satul, numit Gruiu.

Obstile si familiile boieresti
Terenurile comunei Nucsoara au apartinut in trecut anumitor boieri care, mai apoi, le-au cedat manastirilor Arges si Bradet.

Dupa reformele agrare care au avut loc de-alungul anilor, acestea au intrat fie in posesia unor mosneni fie a unor mosieri. Dintre acestea amintim : Obstea Mosnenilor Bratieni - Arges, Obstea Mosnenilor Nucsoreni-Pojarna, mosia lorgulestilor si mosia Paul.

DATE DEMOGRAFICE

Comuna Nucsoara are o populate de 1.740 locuitori. Pe sate, ea se repartizeaza astfel: 

  • Satul Nucsoara 476 locuitori 
  • Satul Gruiu 145 locuitori 
  • Satul Sboghitesti 547 locuitori 
  • Satul Slatina 572 locuitori 

In ultimii ani, datorita faptului ca tineretul comunei a plecat spre oras, la studii sau neavand locuri de munca, ramanad acolo, numarul locuitorilor a scazut considerabil, media de varsta, astazi fiind foarte ridicata. Din aceasta cauza, natalitatea a scazut, iar mortalitatea este in continua crestere. 

Pentru repopularea comunei, organele locale trebuie sa analizeze aceasta situatie, sa stimuleze tineretul sa ramana in comuna prin crearea de microferme zootehnice si pomicole, sectii de prestarii servicii, dezvoltarea agroturismului etc. 

Nr

SAT

Număr:

Pop

G

P

C

Sal

A

S

N

1

NUCSOARA

476

237

74

36

127

186

53

63

2

SBOGHITESTI

547

242

57

52

115

211

112

89

3

SLATINA

572

232

82

68

83

199

140

60

4

GRUIU

145

89

36

14

32

43

20

22

Total pe coloane

1740

800

249

170

357

639

325

234

Densitate locuitori/Km²

3,98

 

 

 

 

 

 

 


unde: 
Pop - Populatie
G - Gospodarii
P - Pensionari
C - Copii (0-14 ani)
Sal - Salariati
A - Persoane ocupate in agricultura
S - Someri
N - Navetisti (inclusiv elevi)



Turism

Slab dezvoltat în ciuda oportunităților. Potențialul turistic este deosebit de bogat și diversificat: peisaje pitorești, bioclimat tonic și de curățare, ape minerale, fond cinegetic bogat, rezervații naturale, localitatea înscriindu-se în categoriile de sate peisagistice, sate de interes vânătoresc și sate cu obiective de interes științific.

Succintă prezentare a potențialului turistic:

Relief:

Relief de nivelare, glaciar și periglaciar. Complexe glaciare impresionante, vârfuri piramidale sau conice, interfluvii de tip custură, râuri și torenți de pietre, conuri de grohotiș, culoare de avalanșe, turnuri, ace și colți de stâncă (Colții Cremenei, Colțul Bălăceni), abrupturi grandioase, praguri și cascade de marmură (circul și Valea Galbenă, izvoarele Văii Rele, cascada Zbuciumatul), lapiezuri în Circul Roșu, chei și microsectoare de chei (Zarna, Valea Rea), etc.

Bioclimat:

Solicitant, dar cu efecte benefice pentru organism: crește ritmul cardiac și ventilația pulmonară, activează sistemul nervos central și metabolismul renal, sporește imunitatea prin aeroionii negativi și aerosolii terpenici.

Ape:

Casacade în zona de formare, praguri și sectoare de chei, mici sectoare de plajă, lacurile de acumulare Baciu și Cernat, 14 frumoase lacuri glaciare (Galbena I, Scărișoara-Galbena, Galbena IV, Iezerul triunghiular, Iezerul Buduri, Bandea, Mioarele, Musetescu, Gemenul de Sus, Gemenul de Jos, Roșu, Scoica, Zarna, Jgheburoasa) ce intră în componența rezervației naturale Golul alpin Valea Rea-Zarna. În comuna Nucșoara, amintim lacul Învârtita, cunoscut ca cel mai mare lac format în depozite gipsifere din țară, declarat monument natural, izvoare minerale sulfatate, calcice, sodice sau sulfuroase, ce ar pot fi folosite în scopuri balneare.

Flora:

Gorun, carpen, stejar, tei pucios, jugastru, fag, carpen, paltin de munte, ulm de munte, alun, măr câinesc, măr pădureț, salbă moale, spinul cerbului, caprifoi, corn, păducel, pipirig, rogoz, firuța mare, leurda, laptele cucului, toporașul de munte, iarba vântului, coada câinelui, zazanie, arin, salcii, ulm, frasin, molid, brad, mesteacăn, afin, coacăz de munte, ferigi, mușchi, tufișuri târâtoare, ienupăr, smirdar, merișor, parusca, țepoșica, firuța și vioreaua de munte, ridichioarea, scrântitoarea, ghintura, brândușa, garofița pitică, omagul galben și albastru, coarna, rugina, ovascior, degetăruț, ochiul găinii, cupa alpină, almeria, luceafărul, chimenul de munte, viorele, piciorul cocoșului, etc.

Fauna:

Ursul, cerbul, râsul, lup, căprioara, mistreț, pisica sălbatică, vulpea, jderul, veverița, capra neagră, chițcanul, cârtița, șoarece de zăpadă, brumărița, fasa alpină, cinteza, mierla, acvila de munte, cocoșul de munte, pasărea de taiga, păstrăvul, scobar, mreana, boiștean, zglăvoaca, clean, etc.

Arii protejate:

Lacul Învârtita, zona carstică Nucșoara, Golul Alpin Valea-Rea, situl natural chei Brăduleț.

Baza tehnico - materiala:

Biserca Nucșoara, tabara școlară, 3 cabane de vânătoare, 3 pensiuni agroturistice.